Gânduri despre milostenie

Milostenia este o virtute foarte scumpă pentru viața creștină și pentru fiecare dintre noi. Pentru că la judecata din urmă Mântuitorul nu amintește de toate faptele bune, ci mai ales despre milostenie, care este fiica cea mai mare a iubirii creștine.

Mâtuitorul ne spune că, în ziua judecății de apoi, la trâmbițele îngerilor, se vor aduna toate neamurile pământului, de la întemeiere până la sfârșitul lumii și va alege, prin îngerii Săi, pe cei buni dintre cei răi, și fiecare om va da seama înaintea lui Dumnezeu de toate faptele bune sau rele săvârșite în viață, din copilărie până la moarte. Căci din anii copilăriei noastre și până la bătrânețe, câte cuvinte deșarte nu spunem noi? Toate acestea sunt scrise de îngeri și diavoli și vor fi date pe față la judecată înaintea tribunalului dumnezeiesc.

Așa încât toate păcatele făcute de noi în viață, dacă nu sunt mărturisite, vor fi date pe față la judecată înaintea tronului lui Hristos, Care va judeca toată lumea.

La înfricoșătoarea judecată, Mântuitorul ne subliniază în chip deosebit darul său fapta bună a milosteniei creștine, care va avea un mare rol la mântuirea sufletelor noastre. Căci milostenia singură acoperă mulțime de păcate. De aceea suntem datori că în toată viața noastră să miluim după putere pe aproapele nostru, atât prin milostenie materială, cât și prin milostenie sufletească. Adică, sfătuire, mângâiere, cărți sfinte, rugăciune pentru cei neputincioși etc.

Sunt șase fapte bune ale milosteniei pe care le citeaza Mântuitorul în Sfânta Evanghelie, și anume :

Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui : Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea gătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost și Mi-ati dat să mănânc, însetat am fost și Mi-ati dat să beau; străin am fost și M-ați primit; gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine. Atunci drepții vor răspunde, zicând : Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ți-am dat să bei ? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit ? Sau gol și Te-am îmbrăcat ? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei : Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut. Amin.

Sursa: Ne vorbeste Parintele Sofian, Editura Mănăstirea Sihăstria.