Împărate ceresc, Mângâietorule…

Trecuseră cincizeci de zile (în limba greacă: pentikosti) de la Paștele Iudeilor (evreiesc). Dar și cincizeci de zile de când Ierusalimul vuise: „Hristos a înviat!” și zece de când, împlinind Scripturile, Fiul lui Dumnezeu S-a așezat de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl. Era ziua în care Evreii comemorau, printr-o sărbătoare special rânduită, primirea Tablelor Legii de către Moise, pe Muntele Sinai.

Ierusalimul era plin de evrei, localnici, dar și dintre cei numiți din Diasporă.

Ucenicii, în sobor, reîmpliniseră numărul de doisprezece, prin alegerea lui Matia. Și așteptau, după poruncă, nepărăsind Ierusalimul, venirea „Mângâietorului” pe care Dumnul Iisus Hristos – Cel Înviat și Înălțat la Cer – li-L făgăduise: „Vă este de folos ca să Mă duc Eu, căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va mai veni la voi, iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi” (Ioan 16, 7). Și avea să-Și țină făgăduința. În ziua în care Moise le-a dat Legea, Iisus a venit la ucenici și prin el la noi toți să dea Duhul Sfânt pentru că „Legea prin Moise s-a dat, iar Harul și Adevărul au venit prin Iisus Hristos” (Ioan 1, 17).

Prezentarea acestui Moment uriaș al istoriei este realizată în cartea Faptele Apostolilor 2, 1-8; 11-17; 19-21 și următoarelor. Anularea deplină a Turnului Babel – „Când S-a pogorât amestecând limbile, despărțit-a neamurile Cel Prea Înalt; …Când a împărțit limbi de foc întru Unire, pe toți i-a chemat într-un glas slăvind pe Duhul Sfânt” (Condacul Cincizecimii) – sărbătoarea cea mare a Pogorârii Duhului Sfânt dăruia lumii Biserica. Cea care – după spusa Sfântului Ambrozie – este mai mare decât pământul și cerul, este o lume nouă, care îl are drept soare pe Hristos.

Trup tainic al lui Hristos prin Biserică, uniți prin Botez, dar al Cincizecimii, suntem altoiți pe vița cea nepieritoare, Hristos Domnul.

Prin ea – ca printr-o fereastră – pătrunde soarele dreptății în lumea întunericului nebun ce ne fură sufletele. Rai pământesc, în care Dumnezeul Cerului sălășluiește și se mișcă, Biserica poartă Cuvântul Împărăției. Din darul Împăratului Ceresc, Mângâietorul, Duhul Adevărului Cel care pretutindenea este și pe toate le împlinește…

Căci, începând de la Cincizecime, Sfântul Duh face Biserica, transformând adunarea credincioșilor în locul prezenței lui Hristos Cel Înviat (Matei 18, 20), Mirele Bisericii.

Sursa: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA, DUMINICI ÎN DAR, Predici și gânduri, ed. Cu drag, Chișinău 2013.