Serbarea Duminicii în locul sîmbetei

Sectarii respectă ziua sîmbetei (,,sabat”) în locul duminicii. Ei susţim că Dumnzeu a poruncit tuturor oamenilor să păzească sîmbăta şi nu duminica drept zi dedicată lui Dumnezeu. Iată ce spune Domnul, poporului evreu despre ziua sîmbetei: ,,Adu-ţi aminte că ai fost rob în pămîntul Egiptului şi te-a scos Domnul Dumnezeul tău cu mînă tare şi cu braţ înalt; pentru aceea ţi-a poruncit ţie Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua sîmbetei” (Deuteronom 5, 15).

Astfel, observăm că Dumnezeu le porunceşte evreilor să ţină sîmbăta pentru a-şi aduce aminte de modul minunat în care i-a scos pe ei Dumnezeu din robia egipteană. Deci sabatul este legămînt între Dumnezeu şi poporul Israel. Sfîntul Apostol Pavel spune creştinilor celor proveniţi dintre păgîni din afara lumii iudaice: ,,Nimeni deci, să nu vă judece pe voi cu privire la mîncare şi băutură sau cu privire la sărbătoare sau la lună nouă sau la sîmbătă, care sunt umbre ale celor viitoare” (Coloseni 2, 6). Aşadar, ,,poporului lui Dumnezeu i s-a lăsat o altă sărbătoare de odihnă” (Evre 4, 9). De asemenea, Sfinţii Apostoli, adunîndu-se şi sfătuindu-se, au hotărît ca Legea lui Moise să nu fie impusă creştinilor care nu erau evrei (Fapte cap. 15).

Mîntuitorul Hristos spune că ,,sabatul s-a făcut pentru om, iar nu omul pentru sabat, iar Fiul Omului este Domn şi al sabatului”(Marcu 2, 27-28). El nu S-a odihnit în zi de sîmbătă, ci a săvîrşit multe minuni în această zi, motiv pentru care a fost urât de evrei.

Creştinii au ajuns să cinstească duminica în locul sîmbetei, deoarece mai multe evenimente legate de Hristos şi de Duhul Sfînt au avut loc duminica: Învierea Domnului, Pogorîrea Sfîntului Duh, mergând la Emaus după Învierea Sa, săvărşirea sfintei Liturghii de către Domnul, în prezenţa ucenicilor Luca şi Cleopa în zi de duminică (,,ziua întîi a săptămînii”), duminica se arată ucenicilor, trecînd prin uşile încuiate şi tot duminica Sfinţii Apostoli se adunau la rugăciune şi săvârşeau frângerea pâinii, adică Sfînta Liturghie (Faptele Apostolilor 20, 7).

Cinstirea duminicii s-a generalizat în toată lumea creştină din secolul al IV-lea, din timpul Sfîntului Împărat Constantin cel Mare, care a dat libertate de credinţă creştinilor.

Pr. Bogdan Frăsilă,  Să ne apărăm credinţa.