+373 (022) 54-28-70 teologie.ortodoxa@gmail.com

Republica Moldova, mun. Chișinău, str. Izmail 46

SUFERIND TOATE ÎNTRISTĂRILE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN VIAȚA DE OBŞTE, CÂŞTIGĂM ÎMPĂRĂŢIA CERURILOR

Părinţilor şi fraţilor, în toate zilele mulţumesc lui Dumnezeu, că vă întăreşte în lupta strădalnică a supunerii voastre. Smerita mea rugăciune este, ca Domnul să deschidă ochii cugetelor voastre mai luminat, ca să vedeţi toate căile Lui, să câştigaţi râvnă spre dragostea dumnezeiască, să vă potolească orice poftă trupească, să biruiţi pururea patimile şi să ajungeţi cu desăvârşire plini de toată fapta bună. Iar aceasta, precum ştiţi, fiii mei, nu se face fără osteneală, nici pe scurt, ci cu multă trudă şi strădanie. Fiindcă trebuie să vă siliţi ziua şi noaptea împotriva firii şi să suferiţi toate întristările ce vă vin, fie de la oameni, fie de la diavolul, în viaţa de obşte.

Cel ce nu încetează, rabdă cu darul lui Dumnezeu şi suferă orice cuvânt mustrător, orice poruncă şi orice canon ce i s-a dat, precum: a nu se aduna cu altul, înfrânarea de la fiertură, neieşirea din chilie, sudalma sau altceva, acesta va lua blagoslovenie de la Domnul şi milă de la Dumnezeu Mântuitorul nostru şi se va învrednici împărăţiei cereşti. Deci, bun lucru şi fericit este a suferi aceste patimi cu vitejie, ca să vă faceţi purtătorii de chinuri ai Domnului. Să nu vă îngreuiaţi, nici să fugiţi de lucrurile care întristează. Să nu vă mâniaţi, nici să vă certaţi. Să nu fiţi îndrăzneţi şi

mândri. Să nu fiţi hrăpăreţi. Să nu vă vrăjmăşiţi. Să nu fiţi nesupuşi şi bârfitori, amărâţi în cuvânt şi ticăloşi, mincinoşi, pismătăreţi, neascultători, pricinuitori de râs. Mai mult, nici la lupte nici la sărituri să nu vă obişnuiţi.

Căci precum aud, unii din voi se îndeletnicesc şi cu această nebunie. Cum pot unii ca aceştia să se numească fiii lui Hristos? Mai degrabă ei sunt fiii urgiei, fiii neascultării şi moştenitorii chinurilor veşnice.

Nu este chipul vostru chip îngeresc? Nu este sfântă vieţuirea voastră? Nu este calea voastră dată de la Dumnezeu? Ascultă ce zice marele Apostol: „De voi zidi iară cele ce le-am surpat, mă fac pe mine călcător de lege.

Ne-am dezbrăcat de omul cel vechi, care a căzut prin înşelăciunea şarpelui. Ne-am lepădat de gustarea amară a primei neascultări, prin care a intrat în lume moartea cea cu multe patimi. Am lepădat odată pricinile naşterii noastre celei rele, prin apa sfântului Botez şi a Sfântului Duh. Apoi după marea milă a lui Dumnezeu, şi la al doilea Botez ne-am luminat prin pocăinţă, iar făgăduinţele voastre le are Dumnezeu scrise prin mărturia sfinţilor săi îngeri. Chiar şi eu, ticălosul, le am însemnate. Când v-aţi tuns, v-aţi luminat, v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, zidit după Dumnezeu, în sfinţenie şi dreptate.

De ce dar vă întoarceţi iarăşi la cele dintâi? Pentru ce vă întoarceţi ca şi câinii la vărsătură? Pentru ce vă faceţi nevrednici de împărăţia cerească, după cuvântul Domnului? Fiindcă puneţi mâna pe plug şi vă uitaţi înapoi. Martor îmi este Domnul că pentru că vă iubesc, vă mustru cu întristare, cu frică şi cu mângâiere. Ce zice în Biblie despre israeliteni? S-au întors cu inima lor la Egipt, îşi aduceau aminte de ceapă, de cărnuri, de cazanele Egiptului şi de viaţa ticăloşită ce o duceau acolo.

Aşadar ne-am întors şi noi în lume, la cele din lume şi cele ce făceam acolo le facem şi aici. Vai, noi care trebuia să fim ca îngerii, nu suntem măcar nici ca mirenii cei milostivi! Din lene nesimţită venim la păcatele cele de moarte. Cei ce n-au căzut să asculte această smerită învăţătură, pentru întărire, iar cei ce au păcătuit să o primească ca doctorie, cei leneşi ca înfricoşare, cei sârguitori, ca îndemânare, cei ce se luptă, ca ajutătoare, cei fără de grijă, ca deşteptătoare că pentru voi am şi graiul şi răsuflarea, căci slăbiciunea şi ticăloşia mea o cunosc. Dar Dumnezeu şi Părintele Domnului nostru Iisus Hristos să îndrepteze cele greşite, să întărească cele îndreptate şi să împlinească cele ce lipsesc. Şi precum v-a scos din Egiptul lumesc şi v-a trecut prin pustietatea păcatului, aşa să vă izbăvească din marea cea rea a patimilor, despărţind-o în două şi uscând-o, să o facă lesne trecătoare spre fapta bună. Şi precum ne-a chemat, aşa să ne şi numească popor al său ales şi neam sfânt. Să ne sălăşluiască în pământul faptelor bune şi mai vârtos prin moarte să ne odihnească în pământul celor blânzi. Că Lui I se cade slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sursa: Sf. Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura Apologeticum, 2004.

Leave a Reply