Mîine sarbătorim pe Sfîntul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

Sfîntul Pantelimon este unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Pomenit la data de 27 iulie/9 august, acest sfînt este adesea numit „doctor fară de arginţi”, fiindcă nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfîntul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor si tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor şi creştin următor lui Hristos.

Sfîntul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi era originar din cetatea Nicomidiei. El a văzut lumina zilei în anul 284, dintr-un tată păgîn, senator la curtea împăratului, şi o mamă creştină. Primul său nume a fost „Pantoleon”, adică „cel în toate puternic ca un leu”. Mama lui Pantoleon, Evula, era creştină în taină.Atras de învăţătura creştină, ca urmare a influenţei dragostei mamei sale, acesta va inceta să mai cerceteze căile sfinte o dată cu moartea mamei. Filosofia îi va atrage mai mult atenţia. După moartea mamei, tata a dat copilul la şcolile păgîne ale timpului. A terminat cu succes Şcoala de Medicină la Nicomidia. Mai apoi, tînărul Pantelimon a fost încredinţat, spre ucenicie, medicului Eufrosin. Dobîndind multe cunoştinţe şi o înţelepciune aleasă a practicării medicinei, el a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al sau.Dumnezeu va apărea din nou în inima tînărului doctor, făcîndu-l să-şi dorească Botezul în Hristos. Schimbarea cea mai mare din viaţa lui Pantelimon a avut loc în momentul întîlnirii acestuia cu bătrînul creştin Ermolae, care a arătat celui dintîi cum doar Hristos binevoieşte a vindeca, prin sau mai presus de oameni. Trecînd zilnic prin faţa curţii preotului unei biserici din Nicomidia – Sfîntul Ermolae – tînărul Pantoleon a fost chemat odata să intre înăuntru.Bătrînul Ermolae începu apoi sa-l înveţe că numai Hristos este singurul doctor adevărat, al sufletelor şi al trupurilor. Vizitele la acesta au urmat pentru mai mult timp. Intr-o zi, pe cînd se întorcea de la Eufrosin, Pantoleon găsi pe drum un copil mort, muşcat de o năpîrcă. Vrînd să probeze adevărul cuvintelor lui Ermolae, el chema în ajutor numele lui Hristos şi îndată copilul se ridică, iar năpîrca muri. Aceasta a dus la botezarea tînărului Pantoleon. Va primi numele de Pantelimon care înseamnă „cel cu totul milostiv”.După primirea Sfîntului Botez, mai multe vindecări făcea Pantelimon, boli incurabile şi neputinţe nespuse pierind în faţa iubirii şi credinţei sale. Marele Pantelimon face minuni atît prin harul primit, cît şi prin tratamentele pe care le dă celor bolnavi. Drept urmare a milosteniei sale, el şi-a împărţit toată averea săracilor, iar celor pe care îi vindeca de boli şi neputinţe, nu le cerea nimic drept plată. De aici i se trage şi numele „doctor fără de arginţi”.Din cauza că era căutat de mulţi bolnavi, ceilalţi medici din Nicomidia deveniseră invidioşi pe el şi, fiindcă îngrijise un creştin tocmai chinuit din ordinul împăratului, ei profitară de ocazie pentru a-l denunţa pe Pantelimon la împărat. Pentru credinţa şi dragostea tînărului Pantelimon faţă de Hristos, împăratul Maximian porunceşte ca acesta să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide sa-i fie tăiat capul.Tînărul a fost legat de un stîlp şi trupul i-a fost sfîşiat cu gheare de fier, iar rănile arse cu făclii aprinse.Însă torţele s-au stins, iar rănile sfîntului s-au vindecat. A fost scufundat în plumb topit şi aruncat în mare, legat de un pietroi. L-au aruncat apoi fiarelor sălbatice, dar acestea s-au arătat blînde. Împăratul s-a înfuriat şi a dat ordin ca sfîntul să fie legat de o roată cu lame ascuţite, care, rostogolindu-se de la înălţime, în faţa întregului oraş, să-l omoare. Hristos l-a eliberat pe Sfîntul mucenic, în rostogolirea roţii, roata strivind un mare număr de necredincioşi. Maximian a dat ordin ca Pantelimon să fie decapitat, iar trupul să fie dat în foc.În momentul morţii sale, din cer s-a auzit cuvîntul: „Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum îndeplinită, porţile cerului iţi sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon.”Pantelimon, doctorul cel bun şi nerăpitor de averi, a mucenicit pentru dragostea sa faţă de Hristos, fiind decapitat din ordinul împăratului. Se spune de către Tradiţia creştină, cum că în momentul decapitării sfîntului, din rana lui nu a curs sînge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat a rodit în acel moment. Spre a nu lua creştinii cinstitul trup al sfîntului, acestuia i s-a dat foc, însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioşii au scos din cenuşă trupul neatins de foc al lui Pantelimon şi l-au îngropat cu mare cinste, pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul, în anul 303.

Felicităm pe toţi creştinii care poartă numele în cinstea acestui mare mucenic, precum şi pe cei care au hramul casei sau a localităţilor în cinstea lui.