Conferinţă Teologică cu tema „Biserica – Societatea şi specificul ei”
Pe data de 13.11.14 , cu binecuvîntarea ÎPS Vladimir , Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove , a avut loc Conferinţa teologico-ştiinţifică cu tema “Biserica – Societatea şi specificul ei”. Activitatea a fost moderată de Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Moldova , prot. prof. Andrei Oistric, care a citat mesajul de binecuvîntare arhipăstorească şi îndemn scolastic al ÎPS Vladimir.
CUVÎNT LA DESCHIDEREA CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICE
“BISERICA, SOCIETATEA ȘI SPECIFICUL EI”
ÎPS VLADIMIR, MITROPOLIT AL CHIȘINĂULUI ȘI ÎNTREGII MOLDOVE,
RECTOR AL ACADEMIEI DE TEOLOGIE ORTODOXĂ DIN MOLDOVA
Dragii mei, trăim într-un veac, în faza cea mai intensă, mai importantă. Lumea trece prin momente hotărîtoare în lupta pentru cauze mari: pentru pace, pentru o noua viată, o nouă ordine în lume, pentru un alt model de umanitate, dar în concepţiile şi aspiraţiile noastre omeneşti, deasupra vastelor manifestări de diferite forme ne interesează mai mult omul creştin şi Biserica cu învăţătura ei divină. Ne interesează societatea noastră cu părţile ei bune sau mai puţin bune, societatea atât în progress cât şi în cădere. Istoria omenirii cu adevărurile ei ne convinge în mod neîndoielnic că, moravurile şi faptele rele, nefireşti dărâmă tot ce clădeşte familia, biserica, scoala, societatea secularizată prin munca şi puterea omenească.
Cheia succesului unei societăţi sănatoase este de a creşte tineri şi personalităţi multilateral dezvoltate ne ignorînd elementul spiritualităţii. Nimeni nu poate deveni personalitate fără credinţă. Societate noastră în care s-a cuibărit minciuna, furtul, mândria, egoismul, răutatea, duşmănia nu poate exista multă vreme, se va prăbuşi atât de uşor precum un arbore putred. Vorbim unei societăţi care părăseşte moravurile şi faptele bune (dragostea, onestitatea, pacea, buna înţelegere şi iubirea frăţească), se lasă robită de patima tuturor păcatelor şi răutăţilor care duc la o muncă de la care nu ai nici un folos.
Suntem un neam destoinic şi credincios, cu tradiţii milenare însă în acelaş timp există, cu părere de rău şi mulţi oameni foarte vicioşi, mândri, judecăm aproapele, ne bucurăm de durerea şi suferinţa altuia, toate acestea nu ne dau prilej de a ne putea numi buni creştini.
Duşmanul neânfricat al omului este păcatul. Păcatul aduce în trup suferinţa, deznădejdea, boala, întrerupe mersul firesc al vieţii, precum şi statornicia lăsată de Dumnezeu. Păcatele îl duc pe om la obirea sufletească, la scăderea capacităţii de a vedea şi a destinge binele de rău şi îi întunecă mintea pentru înţelegerea adevărului. La aceştea se referă Dumnezeu prin profeţia lui Isaia: “Vai de cei ce zic răului bine şi binelui ru; Care numec lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!” (Isaia 5,20); “Şi văzând nu văd şi auzind nu aud, nici nu înţeleg” (Matei 13,13).
Cu părere de rău constatăm că, o mare parte din societatea de azi este certată cu morala şi îşi trăieşte viata după poftele şi plăcerile lumeşti: “o viată am – vreau s-o trăiesc din plin, să obţin tot ce-mi doresc – desfătări, bani, plăceri….etc.” Fapt, care determină dezvoltarea păcatelor grele: narcomania, prostituţia, corupţia, homosexualitatea, avortul, patima beţiei, indiferenţa religioasă, depărtarea de la Dumnezeu. În afară de acestea societete noastră este stăpânită şi de alte păcate: miciuna, egoismul, crima, toate sunt provocate de lipsa de educaţie religioasă, de libertate înţeleasă greşit.
Constatăm cu mare îngrijorare că, societatea noastră alunecă grav pe povârnişul vieţii fară credinţă şi fără morală, uitând în permanenţă că prin aceasta supărăm pe Dumnezeu, lezăm interesul vesnic, mântuirea noastră pe care totuşi o dorim.
Timpurile de azi, în care ne-a dat noua Domnul să trăim sunt fără precedent în istoria omenirii. Procesele sociale au cuprins întreaga lume, trezind multe controverse, nelinişti şi chiar temeri. Ele vizează atât destinul Bisericii Ortodoxe în general, cât şi al fiilor ei duhovniceşti în particular. Respectiv Bisrica, a cărei menire duhovnicească este păstorirea fiilor săi pe calea mântuirii, nu poate rămâne indiferentă la realităţile societăţii contemporane. Bisrica are propria viziune şi concepţie faţă de aceste fenomene, Ea ne dă răspunsul încotro trebuie să ne îndreptăm, în ce direcţie să margă omenirea în situaţia unei societăţi secularizate.
Sfânta Biserică a fost cea ce ne-a adunat, ne-a încurajat, a fost acea în care ne-am rugat atât în vremuri bune, cât şi în vremuri de restrişte. Sfântul apostol Pavel ne spune: “Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate spre mărirea lui Dumnezeu sa le faceţi” (I Corint. 10,31).
Dorim tuturor participanţilor la conferinţa “BISERICA, SOCIETATEA SI SPECIFICUL EI” să aveţi cât mai multe bucurii duhovniceşti, lucrări de sfinţire prin rugăciune şi fapte bune, mai multe lucrări de luminare a sufletelor studenţilor si seminariştilor încredinţaţi, cât şi a corpului didactic întru bucuria şi binele bisericii şi neamului.
Cu binecuvântarea arhierescă de a Vă bucura mereu de roadele credinţei, al iubirii jertfelnice, spre slava lui Dumnezeu, binele Bisericii şi folosul societăţii. ÎPS VLADIMIR
Subtema „Credinţă şi viaţă ” a fost tratată cu mult zel de către diac. lect. Octavian Solomon. Părintele a declarat că trăirea în virtuţi şi călătoria pe „Corabia mîntuirii” îşi au temelia pe mărturisirea vie a Ortodoxiei şi nu doar pe o prezenţă verbală a creştinului în Biserică, aducînd pledoarii elocvente de la Sfinţii Părinţi şi Teologi insuflaţi ai veacurilor trecute. De asemenea a fost menţionată afirmaţia Fericitului Augustin „Dumnezeu chiar dacă s-a întrupat nu a devenit mai puţin Dumnezeu” arătînd că Ortodoxia poate fi trăită doar din plin , punîndu-ne întreaga fiinţă în slujirea lui Dumnezeu şi a aproapelui. Tot aici, părintele diacon a chemat tinerii teologi la misionarism, în scopul recuperării în Ortodoxie a societăţii autohtone şi europene.
A doua parte a conferinţei a fost susţinută de către lectorul Facultăţii de Teologie, domnul Eugen Pleşca care s-a axat pe subtema “Societatea şi specificul ei”. Domnia sa a început discursul cu concretizarea terminologiei literare şi practice a tematicii în dezbatere şi a citat pe Sf. Nicolae Velimirovici : “Să fim pro-Hristos, pro-Ortodoxie”, şi prin urmare să nu pledăm pentru o odihnă trecătoare într-o societate păcătoasă indiferent că este occidentală sau orientală.
Prorectorul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Moldova, prot. prof. dr. conf. Vetcislav Cazacu a confirenţiat la tema “Indiferentalismul religios” subliniind că aceasta este o problemă majoră a întregii umanităţi. De asemenea, sfinţia sa a propus ca acţiune de remediere a faptului în cauză repudierea spiritualismului şi formarea paradisului interior în fiecare suflet de creştin. În continuare părintele a adus pilde doveditoare cu referire la tema dată şi a biciuit cu arma cuvîntului libertatea inconştientă şi nestatornică a lumii profane precum şi anarhia spre care societatea e pornită în mod automat , amitind, pe baze scripturistice, că doar în Iubire şi Libertate Morală, lumea se poate perpetua într-o dezvoltare sănătoasă. Această concepţie poate deveni realitate doar prin trăirea creştinilor în Hristos şi în Biserică ca fii ai Celui Preaînalt.
Cu tema “De la criză la speranţă ” a venit în faţa studenţilor-teologi, Preotul spiritual al SLTO, prot. lect. Victor Ceresău. Părintele profesor, fiind sigur că nu numai din cauza crizei moral-spirituale de care suferă în prezent lumea, ci şi din cauza războiului nevăzut cu patimile, societatea de azi e bulversată de deznădejde, a atenţionat auditoriul : „Nicicînd nu e uşor să fii creştin”, şi axîndu-ne pe scopul ultim al vieţii creştineşti – Mîntuirea , ne dăm seama de necesitatea armonizării trăirii lăuntrice personale cu împlinirea voii divine. De asemenea,părintele a subliniat că omul e fiinţă teologică , ceea ce determină obligativitatea comunicării cu Divinitatea, prin rugăciune şi încredinţare deplină în lucrarea vie a lui Dumnezeu cu oamenii.
Referitor la „Tinereţe şi tradiţie” a conferinţiat studentul an.IV al Facultăţii de Teologie Iuvenalii Melnic . El a vorbit despre virtuţile creştine şi practicarea lor în rîndurile tinerilor din trecut şi de astăzi, amintind decadenţa desfrâului şi a imoralităţii în care se află, din păcate, societatea juvenilă contemporană şi făcând apel la renaşterea tradiţiilor valoroase al trecutului în viaţa cotidiană a tinerei generaţii. Acesta a încheiat : „Din toate pierderile, cea mai mare este pierderea de timp ”,făcînd aluzie la felul coordonării activităţilor zilnice ale tinerilor.
Studenţii ATOM, şi elevii SLTO au rămas adînc impresionaţi de palmaresul bogat în informaţii folositoare de suflet pe care l-au acumulat prin participarea la această activitate binecuvîntată de Dumnezeu.
A consemnat Moraru Ion
În coordonare cu Țâbuleac Ilie
Macovei Ștefan














