Să cunoaştem adevărul cu ajutorul Crucii lui Hristos

Mulţi vor veni în numele Meu zicînd: eu sunt Hristos. (Matei 24,5)

O veche legendă vorbeşte despre o întîmplare ciudată din viaţa Sfîntului Martinian. Odată, în timp ce se străduia să înveţe cu sîrg citind din Sfînta Scriptură a auzit o bătaie în uşă. „Intră” a zis călugărul. Deschizîndu-se uşa, i-a apărut în faţă un necunoscut chipeş cu o privire de vultur, îmbrăcat în straie de prinţ. „Tu cine eşti?”, l-a întrebat Sfîntul Martinian. „Sunt Hristos”, i-a răspuns necunoscutul.

Vocea poruncitoare şi privirea semeaţă a neaşteptatului musafir nu l-au tulburat pe smeritul monah. Aruncînd asupra lui o privire stăruitoare, l-a întrebat calm: „Unde îţi sunt rănile, urmele cuielor cu care ai fost răstignit?” Observase că acestea lipseau. Ţinuta princiară, îmbrăcămintea bogată a necunoscutului contraziceau aşa-zisa lui identitate. Semnele răstignirii lipseau de pe mîinile lui dichisite, cu degetel pline de inele cu pietre preţioase.

Vădindu-i-se minciuna, descoperindu-i-se reaua intenţie, Satana – căci nimeni altul decît el fusese – s-a făcut nevăzut îndată din chilie.

Putem trage învăţăminte şi astăzi din această istorioară. Multe lucruri din zilele noastre ne sunt prezentate ca fiind „ale lui Hristos”. Cum am putea recunoaşte adevărata credinţă, cum am putea să ne orinetăm în nenumăratele „şcoli”şi „doctrine” care urmăresc să înlocuiască tot ce am moştenit şi a fost recunoscut drept, sfînt, din vechime? Cuviosul monah a rezolvat această problemă, căutînd semnele răstignirii într-o apariţie în care nu exista decît o iluzorie slavă omenească.

Fără moartea pe cruce a Mîntuitorului, fără jertfa Sa răscumpărătoare, Evanghelia n-ar avea nici o putere. Crucea lui Hristos este temelia şi centrul din care iradiază lumina păcii, bucuriei şi speranţei. Tot ceea ce nu poartă urmele Mîntuitorului răstignit, tot ceea ce nu este pătruns de duhul Crucii, ceea ce contrazice învăţătura Evangheliei, nu-i poate fi atribuit lui Hristos, nu-I aparţine, nu vine de la Dumnezeu. „Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci puneţi duhurile la-ncercare, dacă sunt de la Dumnezeu” (I Ioan 4, 1).

„Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu, 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului” Ed.Sofia, Bucureşti, 2008;