Scriitorul Ioan Vicol în mijlocul studenților Academiei de Teologie Ortodoxă
Cu bincevântarea prot. Vetcislav Cazacu, prorectorul Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova, în data de 23 octombrie a avut loc Conferința teologică cu tema „Creștinismul în opera scriitorului ortodox Ioan Vicol”.
Este foarte greu să scrii despre Dumnezeu, un lucru de mare răspundere, dar e și o muncă răsplătită cu har și evlavie.
Celebru prin romanul său „Noaptea Sfântului Andrei”, o epopeie eshaustivă a creștinării neamului dac, dl Ioan Vicol este și autorul unor numeroase studii despre viața și perioada de domnie a sfinților împărați Constantin și Elena, aceste studii au apărut cu titlu „Chemarea la domnie a împăratului Constantin”, ”Crucea Domnului de viață făcătoare”, și „Împăratul Constantin – legiuitorul Bizanțului”. „Sunt capitole dintr-o mare lucrare asupra vieții și activității sfinților împărați Contantin și Elena care va purta numele ”Îngerii Bizanțului”, ne-a mărturisit scriitorul. Totodată dlui ne-a mai spus că în paralel mai lucrează la desăvârșirea și altei cărți ”Mâna Maicii Domnului”. „Zilnic Maica Domnului face minuni cu fiecare dintre noi, pe unele le observăm, altele se produc fără a fi remarcate. Eu am dorit ca să notez într-o cronică minunile ce le-a săvârșit Maica Domnului la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” de la Ciocana, de la întemeierea ei miraculoasă până în prezent, cu parohul bisericii protoiereul Gheorghe Cojocaru și cu enoriași ai acestei biserici. Eu însumi am trăit momente minunate la această biserică pe care o frecventez deja de foarte mult timp, sunt membru al Centrului ei de binefacere ”Maica Domnului bucuria tuturor scârbiților” care ajută cu drag pe toți cei necăjiți”, a spus cu bucurie scriitorul.
Dumnealui a povestit unele din aceste minuni studenților-teologi participanți la conferință, precum întâlnirea în ograda bisericii cu Maica Domnului care a dorit să pună la încercare inima milostivă a creștinilor cerând ceva de mâncare: „A cerut doar puțin zahăr și o bucată de pâine”, ne-a spus scriitorul. Sau întâlnirea cu apostolul Andrei în sala de festivitate a unei închisori. ” La una din întâlnirile cu deținuții, am observat un bărbat înalt și el în haine de deținut, stând mai într-o parte, ce fredona cântece duhovnicești. Noaptea în vis a apărut Sfântul apostol Andrei care m-a întrebat: ”Nu m-ai recunoscut?””, a adăugat scriitorul.
În altă ordine de idei, autorul romanului în apariție ”Îngerii Bizanțului” a vorbit despre străduința împăraților Constantin și Elena în a avea un stat puternic, bazat pe ordine și respectarea legii și despre eforturile acestor împărați romano-bizantini de a asana corpul statului prin emiterea unor legi noi, destul de drastice, care urmau să mențină ordinea și buna lui funcționare în favoarea tuturor cetățenilor. Dl Ioan a dat citirii unora dintre ele – legi împotriva adulterului, pruncuciderii, codoșiei, corupției. Unele din ele stârnind comentarii în audiență.
Experiența mistică a scriitorului, întâlnirea cu dumnezeirea și sfințenia încep încă din anii studiilor la Sanct-Petrsburg în cadrul Academiei de studii politice și administrative. În biblioteca Academiei scriitorul a citit și studiat cele mai importante lucrări despre credința ortodoxă.
Întrebat despre partea ficțiunii și a realității în romanele sale, scriitorul Ioan Vicol a menționat: „Sunt un romancier și în romanele mele deseori folosesc metoda transfigurării artistice – pot să iau locul personajelor pe care le descriu, al împăratului Constantin, al sfinților de la Sinodul de la Niceea, al lui Arie, dar mă bazez într-o mare măsură pe date și fapte concrete, atestate documentar, astfel fac numeroase notițe și conspecte”. Drept exemplu, romanul „Noaptea Sfântului Andrei” a necesitat un studiu atât de grandios a numeroase surse istorice în limbile română, franceză, engleză, rusă, deoarece se cunoștea puțin despre această perioadă istorică, ce se referă la luptelor romane pentru cucerirea Daciei și creștinarea ei de către Sfântul Apostol Andrei.
În cadrul întâlnirii scriitorul a încercat și agerimea gândirii studenților adresându-le mai multe întrebări, invitându-i a continua firul gândului câtorva pilde cu morală creștină. Câștigătorii au primit cărți și mici premii din partea scriitorului.
Iar studenta anului IV, Inga Dohotaru, jurnalistă și poetă a venit cu un recital de versuri din cartea ei ce urmează să apară. „Revoltă”, „De câte ori?”, „Această țară amenințată”, „Toamnă”, „Astrală”, au fost poeziile care au completat atmosfera duhovnicească a întâlnirii. Poeta a spus că este profund îndureartă de toate nedreptățile ce le îndură poporul și țara noastră, amintind că majoritatea sunt rezultatul găndirii noastre greșite și a lipsei unei voințe pozitive în societate, lipsa unui consens și a unirii tuturor. ”Deseori statul este împotriva bisericii și biserica împotriva statului. Laicii se manifestă contra credincioșilor și credincioșii îi critică cu asprime pe laici. Or, biserica și statul sunt una singură precum trupul și sufletul. Nu le poți despărți unul de celălalt. Aceasta trebuie să facem și acest lucru au încercat să-l facă din început sfinții împărați Constantin și Elena, precum și alți împărați ai Bizanțului, să atingem și să păstrăm unitatea între biserică și stat, între suflet și trup”, a remarcat ea.
Scriitorul Ioan Vicol este născut la 1947, în familia soților Mahail și Ana Vicol. Este originar din satul Bădicul Moldovenesc situat la sudul Moldovei, în raionul Cahul. În anii deportărilor în masă organizate de sovietici, tatăl său este deportat în Siberia. Dl Ioan este un copil al minunii divine, răscumpărat din ghearele morții prin dragostea mamei sale, deoarece în acea perioadă cumplită a deportărilor și foamei, el, copil fiind, se îmbolnăvește grav de meningită. Mama sa, văzând că pruncul este gata să moară, face o rugăciune către Maica Domnului ca să-i salveze copilul, promițând că va înălța o biserică în localitate. Maica Domnului îi aude rugăciunea și copilul Ioan este salvat. Iar mama și cu tatăl scriitorului, întors pe meleagurile natale din pădurile mute ale Siberiei, înalță un lăcaș sfânt în sat în cinstea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Astfel, despre scriitorul Ioan Vicol putem spune că Domnul și Maica Domnului l-au însoțit peste tot, iar sfinții îi sunt buni prieteni, el dedicându-le viața.
În finalul întâlnirii, scriitorul a mulțumit pentru invitația pe care i-a făcut-o Academia de Teologie de a participa la o astfel de discuție cu studenții în teologie, care au aflat o multitudine de fapte și detalii referitoare la perioadele istorice descrise în romanele scriitorului Ioan Vicol, au obținut o altă viziune, mai romanescă, asupra temelor studiate de ei.
Dl Ioan Vicol a oferit cărți și autografe studenților avizi să-i cunoască opera. Studenții au adresat diverse întrebări și chiar și după încheiere, discuțiile au continuat, scriitorul având răbdare să răspundă fiecărui student.
Îi mulțumim și noi dlui scriitor Ioan Vicol pentru participarea la Conferință. Îl așteptăm și în cadrul altor dicruții teologice de la Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău. Îi dorim multă sănătate, vervă sciitoricească, inspirație divină. La mai mult și la mai mare, maiestre! Doamne ajută!
